Stilul de viaţă este un mod de viaţă care se bazează pe modele de comportament şi care se reflectă prin interacţiunea dintre particularităţile fiecăruia, factorii sociali şi condiţiile de trai socio-economice şi de mediu.
Promovarea unui stil de viaţă nesănătos este un factor determinant pentru starea de bunăstare, pentru calitatea vieţii şi, de asemenea, pentru sustenabilitatea sistemului de sănătate. Stilul de viaţă nesănătos trebuie să evite consumul de alcool în exces, fumatul, uzul de medicamente şi trebuie să includă o alimentaţie corectă, sport şi activitate şi evaluarea factorilor de risc.
Alimentaţia corectă şi echilibrată este fundamentală pentru sănătatea omului. Ţinând cont de definiţia OMS, alimentaţia adecvată şi sănătatea sunt strâns corelate de drepturile fundamentale ale omului. Mai mult decît atât, o alimentaţie corectă este elementul cheie în prevenirea multor boli şi un tratament activ pentru multe altele.
Stilul de viaţă sănătos reprezintă toate acele comportamente care sunt relevante pentru and promovarea şi menţinerea stării de sănătate şi reducerea riscului de boală. Un stil de viaţă greşit este acela care prezintă anumite riscuri pentru sănătate. Stilul de viaţă se referă la toate acele activităţi care compun viaţa unei persoane, a unui grup, a unei comunităţi, dar dintr-o perspectivă structural internă şi normativă.
O analiză a diferitelor surse științifice clarifică faptul că stilul de viaţă sănătos este un concept multivariat care include următoarele elemente principale:
- alimentaţia;
- activitatea fizică / inactivitatea;
- consumul / non-consumul de tutun;
- consumul / non-consumul de alcool şi alte substanţe psiho-active;
- folosirea medicamentelor;
- starea de muncă şi starea de veghe (somn);
- stresul şi capacitatea de a face faţă acestuia;
- obiceiurile de igienă;
- controale preventive ale stării de sănătate;
Exerciţiile fizice regulate sunt esenţiale pentru o viaţă sănătoasă.
Oamenii care prezintă factori de risc precum obezitatea ar putea să obţină nişte beneficii cu adevărat deosebite prin desfăşurarea unei activităţi fizice. Practicarea exerciţiilor fizice regulate este unul dintre cele mai importante lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-şi păstra starea de sănătate. Activitatea fizică regulată ne ajută să ne păstrăm agere abilităţile de a gândi, de a învăţa, de a judeca şi pe măsură ce înaintăm în vârstă. Poate, de asemenea, reduce riscul depresiei şi ne poate ajuta să dormim mai bine. Unele dovezi ştiinţifice au evidenţiat că şi activitatea fizică moderată poate avea aceeaşi acţiune binefăcătoare. Corpul uman este făcut pentru a se plimba, pentru a alerga, pentru a dansa – activităţi fizice într-un spaţiu real. Corpul ar trebui să se mişte în voie, liber, în natură, în spaţii deschise. Acesta este făcut pentru a fi puternic, pentru a fi flexibil, pentru a se întinde, pentru a se îndoi şi pentru a se roti. Dar majoritatea oamenilor îşi petrece cea mai mare parte a timpului ţintuită pe scaune sau în maşini. Pasivitatea fizică, lipsa de mişcare, reprezintă o crimă împotriva propriului corp. Oamenii devin în mare parte prizonieri în propriul corp, îşi privează muşchii, tendoanele şi ligamentele de mişcările pe care trebuie să le facă şi îşi privează plămânii de o bună aerisire. Metabolismul tău nu poate funcţiona în mod corect dacă nu faci mişcare. Întregul organism se degenerează treptat, devenind din ce în ce mai slăbit şi mai înţepenit, mai rigid, odată cu vârsta. Această situaţie conduce la fenomenul trist prezent la oamenii în vârstă care suferă de dureri extrem de mari şi de diferite tipuri de dizabilităţi.
Efectele alcoolului asupra sănătăţii sunt destul de complexe.
Alcoolul este cel mai popular drog lume din categoria drogurilor uşoare. Acesta poate avea un impact foarte puternic asupra stării de spirit şi a stării mentale. Pe de altă parte, alcoolul în cantităţi moderate poate avea o acţiune benefică asupra sănătăţii. Cu toate acestea, creează dependenţă şi devine foarte toxic atunci când este consumat în cantităţi exagerate. Alcoolul poate reduce conştiinţa de sine şi timiditatea, şi astfel este mult mai uşor pentru oameni să acţioneze fără inhibiţii. În acelaşi timp, poate afecta judecata şi poate determina oamenii să facă lucruri pe care vor sfârşi prin a le vor regreta. Abuzul cronic de alcool poate avea efecte dăunătoare severe asupra corpului şi a creierului, sporind riscul de apariţie a bolilor. Totuşi, unele băuturi alcoolice sunt mai bune decât altele. Vinul roşu este, probabil, cea mai sănătoasă băutură alcoolică, datorită concentraţiei sale crescute de antioxidanţi.
Alcoolul poate avea consecinţe multiple, precum:
- Inhibiţii reduse
- Vorbirea greoaie şi incoerentă
- Afectarea motorie
- Confuzie
- Probleme de memorie
- Probleme de concentrare
- Coma
- Probleme de respiraţie
- Moarte
Alte riscuri ale consumului de alcool:
- Accidente de maşinăşi alte tipuri de accidente
- Un comportament de tip riscant
- Comportament violent
- Suicid şi omucidere
Starea de muncă şi starea de odihnă (somn) sunt de asemenea importante pentru o viaţă sănătoasă.
Un somn insuficient ne face să fim obosiţi în timpul zilei. Dar ceasul biologic ne afectează şi dispoziţia, concentrarea, vigilenţa mentală, starea de foame şi funcţia cardiacă. Perturbarea ciclului natural al organismului cauza probleme. Studiile au demonstrate că accidentele de circulaţie şi accidentele la locul de muncă sunt mult mai frecvente atunci când pierdem o oră de somn. Pacienţii bolnavi de inimă sunt mai expuşi riscului de infarct miocardic în săptămâna următoare trecerii la ora de vară. Mult mai semnificativ este, însă, faptul că ştiinţa continuă să descopere anumite conexiuni între un ceas biologic perturbat şi afecţiunile cardiace cronice, de la diabet și boli de inimă până la tulburările cognitive. S-a descoperit că aceleași gene şi factorii biologici care ne guvernează ceasul biologic sunt și ele implicate în felul în care funcționează organismul nostru – şi astfel se explică ajunge la un moment dat să se şubrezească. Începem să înţelegem mai multe despre modul în care ceasul biologic ajută la funcţionarea celorlate sisteme şi ne influenţează starea generală de sănătate. De fapt, menţinerea ciclului diurn al organismului pe linia de plutire ar putea fi unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poţi face pentru sănătatea ta, în general.
Obiceiurile de igienă personală sunt esenţiale pentru promovarea unei stări bune de sănătate. Obiceiurile de igienă personală precum spălatul pe mâini, periatul dinţilor şi folosirea aţei dentare te vor feri de bacterii, de viruşi şi de boli. Beneficiile acestor obiceiuri nu sunt doar de natură fizică, ci şi mentală.
Respectarea unor bune obiceiuri de igienă corporală te vor ajuta să te simți bine în pielea ta, ceea ce este important pentru sănătatea mentală,
- Spală-te des !
- Taie-ţi unghiile!
- Spală-te pe dinţi şi foloseşte aţa dentară !
- Spală-te pe mâini !
- Încearcă să ai un somn uşor, liniştit!
Analizele și examinările medicale periodice te pot ajuta să identifici existenţa unor probleme înainte ca ele să se declanşeze.
Acestea te ajută la identificarea precoce a unor probleme, când şansele tale la tratament şi la vindecare sunt mai bune. Având acces la cele mai bune servicii de sănătate, la screeninguri și la tratamente, iei o serie de măsuri importante, care îți sporesc semnificativ șansele de a avea o viaţă îndelungată şi mai sănătoasă. Vârsta, sănătatea şi istoricul familial, alegerile tale în viață (ce mănânci, cât de activ eşti, dacă eşti fumător sau nu), şi alţi factori importanţi afectează modul în care și cât de des ai nevoie de asistență medicală.